Cum ne afectează hormonul fericirii visele?

Un set surprinzător de descoperiri a arătat că „hormonul fericirii”, dopamina, are un rol central în trecerea creierului nostru la starea de somn.

Cu toții ne petrecem o mare parte din viață dormind și visând. Știința nu a dat încă un răspuns complet la întrebarea de ce creierul nostru are nevoie de somn și de ce, în acest timp, visăm.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

Cercetările anterioare au arătat că oamenii alternează între două tipuri de somn: somnul cu mișcări oculare non-rapide și somnul cu mișcări oculare rapide, somnul REM.

Studii anterioare au urmărit fluxul neurotransmițătorilor prin anumite zone ale creierului și au observat că multe dintre aceste valuri urmează un tipar similar.

Cercetătorii au observat calea moleculară care stimulează somnul REM

Un studiu din 2016 a evidențiat faptul că un grup de neuroni dintr-o regiune a trunchiului nostru cerebral numită zona tegmentală ventrală (VTA) nu urmau scenariul clasic. Aceste celule, care eliberează dopamina, așa-numitul „hormon al fericirii”, care joacă un rol-cheie în sistemele noastre de recompensă și motivație, păreau să își intensifice activitatea în timpul viselor.

Aceste constatări inițiale au determinat noi analize ale oamenilor de știință de la Universitatea din Tsukuba, Japonia, publicate în revista Science.

Echipa a analizat mai multe regiuni ale creierului care primesc semnalele produse de aceste celule ieșite din ritm și au folosit instrumente moleculare pentru a examina modul în care au funcționat în timpul somnului.

Aceștia au identificat la șoareci că neuronii din amigdala bazolaterală (BLA), un centru de procesare a emoțiilor în creier, s-au aprins chiar înainte de trecerea la somnul REM, faza în care visăm.

Somnul REM, indus prin stimularea producției de dopamină

Grupul a reușit să activeze aceste celule în timp ce șoarecii se aflau în somn non-REM. Această activare le-a indus vise după doar câteva minute, în timp ce șoarecilor de control le-a luat aproape 10 minute pentru a intra în somnul REM. Cercetătorii au reușit să urmărească astfel calea moleculară care stimulează tranziția către somnul REM.

Dopamina este un neurotransmițător extrem de important care poate fi modificat cu ajutorul unor compuși disponibili în comerț.

Cu toate acestea, noile cercetări sugerează că noile medicamente care vizează BLA ar putea oferi o ușurare pentru pacienții cu tulburări de somn, chiar dacă descoperirile nu fac decât să adauge încă o piesă la misterul viselor noastre, potrivit TechnologyNetworks.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Apneea în somn accelerează îmbătrânirea. Cum poate ar putea fi inversată?

Cum ar putea contribui călătoriile la un somn echilibrat?

Poți slăbi dacă dormi mai mult. Care este durata optimă pentru somn?

Probleme cu somnul? Un studiu dezvăluie o legătură între Alzheimer și ritmul circadian